Vă mulțumesc!

“Cu prilejul Zilei Naționale a României, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția avută (…) la creșterea calității și echității procesului educațional, la îmbunătățirea elaborării și implementării de politici educaționale, precum și pentru implicarea în proiectul “România Educată” – așa scrie pe Decretul de conferire a Ordinului Național “Pentru Merit”, în grad de Cavaler, semnat de Președintele României la 28.11.2019.

Din motive personale am întârziat să comunic public recunoștința pe care o am față de toți colegii mei din Coaliția pentru Educație, față de membrii fiecărei organizații în parte. Sute de oameni care au crezut în acest proiect, zeci dintre ei participând, organizând și contribuind cu timp și resurse proprii, vreme de trei ani, la definirea proiectului România Educată. Și mai înainte de aceasta, mai bine de douăzeci de ani, parte din organizațiile membre au avut contribuții la dezvoltarea de noi abordări, transformarea școlilor și comunităților din România, mecanisme de finanțare. Am regretul că am umbrit acest moment prin întârzierea cu care am înțeles că este despre Ei, nu despre mine. Această recunoaștere este și despre cât de dificil ne-a fost în acești trei ani să modelăm deciziile de politică publică și să avem încredere într-un viitor mai bun. Mă plec deci și le transmit: Dragii mei, recunoașterea primită este a Voastră! Vă mulțumesc!

Am învățat enorm de când sunt președinta Coaliției despre politici publice și intervenții la firul ierbii, despre competiție și colaborare, despre provocările sectorului neguvernamental din România. Nucleul de fondatori ai Coaliției, comunități și lideri de organizații care activează de zeci de ani în educație a venit cu o energie curată, foarte proaspătă și cu o valoare, cea a libertății, bine trăită. Proiectul inițial a fost preluat de către mine spre finalizare, eu contribuind la transformarea Federației în organizație cu statut juridic (2015).

Personal sunt o mare susținătoare a rezultatelor de echipă. Iar aceasta este cea mai frumoasă echipă din care mi-a fost dat să fac parte până acum. Frumusețea ei vine, în primul rând, din trăirea conștientă a valorilor asumate: curaj, pasiune pentru învățare, libertate, respect, colaborare. Am dat, împreună, mult timp să înțelegem ce înseamnă să trăim valorile pe care le predicăm. Am putut, cu un sprijin neașteptat primit în 2017 de la UNICEF România, să înțelegem că noi nu suntem suma, sau intersecția, valorilor organizațiilor membre, sau ale membrilor din organizații, ci suntem, putem fi modele de trăire a valorilor asumate ca membri ai Consiliului Director, ai organizațiilor membre. Căci doar trăindu-le zi de zi putem construi posibilitatea ca întreg sectorul să le practice. Zilele acestea, colegii mei mi-au demonstrat, prin mesaje și acțiuni, că suntem pe drumul cel bun. Le mulțumesc.

Au fost voci care au întrebat cine suntem noi, un ong, să vorbim și să cerem lucruri în educație? Și cine sunt, de fapt, ong-urile care fac ceea ce nu face sistemul în școlile din România? Răspunsul nostru a însemnat să nu avem agende ascunse și să clarificăm interesele. Să tratăm cu onestitate părțile implicate în dezbaterile la care participăm. Să punem dintr-un unghi diferit lumină pe problemele educației din România, fără a fi agresivi, pentru că una dintre valorile noastre este colaborarea. Să nu solicităm soluții rapide și nerealiste. Faptul că ne-am raportat echilibrat la problemele din sistem ne-a adus credibilitate, iar aceasta a însemnat rezolvarea parțială a legitimității. Recunoșterea primită din partea Președintelui României este a fiecărei organizații și voluntar care a ales să contribuie la transformarea educației din România. Vă mulțumesc tuturor! Am lucrat cu voi, am învățat de la voi, voi continua să lucrăm împreună.

Acum doi ani, de 1 Decembrie, mă întrebam: „Ce înseamnă pentru mine să îmi pun pielea la bătaie[i]? Ce înseamnă pentru cei din jurul meu, foarte apropiați, să pun la bătaie pielea mea dar și, implicit, pe a lor?” În înțelegerea mea a-ți pune pielea în joc nu înseamnă să fii un jucător care își asumă riscuri mari pentru câștiguri fabuloase, ci realizarea acelui tip de performanță pe care o aduce presiunea reală și riscul conștientizat. Foarte pe scurt, Taleb spune că devenim geniali, găsim soluții inteligente, producem rezultate, avem o viața de calitate, aliniată cu credințele noastre, doar dacă „ne arde”. Un exemplu extrem dat de el este energia mentală pusă de dependenții din centrele de reabilitare în imaginarea strategiilor de obținere a drogului.

Pasiunea mea pentru educație nu e nouă. În timpurile mele de tinerețe și idealism credeam că Educația este o soluție pentru problemele lumii. Am înțeles însă că așteptarea ca accesul la educație de calitate să permită redistribuire, de unul singur, nu e realistă. Cum nu e realist să considerăm că tehnologia va ajuta prin ea însăși. (există deja studii, dovezi, nu insist aici și acum).

Cred, mai mult decât oricând, în ÎNVĂȚARE. Una dintre valorile mele și ale Coaliției este „pasiunea pentru învățare„. O trăiesc în Coalița pentru Educație, mă strădui să o trăiesc în familie și în toate grupurile și organizațiile din care fac parte. Cred în școli care învață, comunități care învață, învățare continuă ca alegere de viață. Cred că etapele de reflecție implicită, de așezare a noilor comportamente, de experimentare fac parte din ADN-ul uman și ne diferențiază ca specie. Pentru că reflecția asupra eșecului și încercărilor repetate a generat progres.

Cred că educația se află într-un moment foarte bun, pe care nu l-a avut niciodată până acum. Cred că toți cei care sunt implicați în sistem au libertatea să facă lucrurile mai bine. Cred că toți cei care au fost în poziții de decizie în educație știu adevărul și știu cum se pot îmbunătăți lucrurile pentru copii, profesori și părinți. Ce-i diferențiază este alegerea lor personală de a-și împlini agendele, interesele, sau de “a-și pune pielea la bătaie”, pentru un bine mai mare decât ei înșiși, în respect pentru cei în interesul cărora trebuie să lucreze – în respect pentru copii. De aceea mulțumesc Președintelui și Administrației Prezidențiale pentru că a demonstrat că suntem văzuți și noi, cei voluntari pentru schimbarea din educație. Într-un fel, a fost fix ca în educație: fiecare copil are ceva pentru care merită premiat!

La nivelul UE se spune că până acum țările membre au fost atașate de statu-quo și de modelele lor tradiționale, inovând foarte puțin. Eu m-am așteptat ca, în educație, România să inoveze mult. Pentru că am stagnat atât de mult, acum, dacă inovăm, putem să folosim ce e mai nou în domeniul educației. Nu trebuie să facem încercările pe care le-au făcut alții acum două-trei decenii. Putem să ne uităm la rezultatele lor, să le folosim ca resurse de inovare. Procesul ar fi, întru câtva, similar cu ceea ce s-a întâmplat la noi în privința internetului. România nu avea infrastructură, nu avea acces la internet, toate acestea le-am construit târziu – în raport cu țările europene – iar acum avem, de pildă, cea mai mare viteză de transfer, pentru că am folosit tehnologia cea mai nouă de pe piață.

Coaliția pentru Educație este o federație creată de ONG-uri active în domeniul educației și are ca misiune asumată coagularea energiilor și resurselor pentru împlinirea unei viziuni curajoase despre învățare în România. (www.coalitiaedu.ro). Recent, în Adunarea generală am stabilit că 2020 va fi an de dezvoltare și noi membri. Ne-a luat un pic până să fim pregătiți, iar “pic”-ul acesta a însemnat să ne armonizăm puterile unii cu ceilalți, să creștem și să avem crize pe care să le rezolvăm apelând la valori.

În ce mă privește pe mine, mă îndrept către un alt proiect, încă insuficient definit. Pot să eșuez, am voie, sunt om. Dar acum, după cinci ani de Coaliție, după această perioadă politică (2015 – 2019) știu că mai mult decât succesul cu orice preț este critic să practic valorile în care cred: există lumină în oameni, în copii mai ales și e nevoie de #încredere și #împreună pentru ca lucruri bune și decizii integre să se întâmple. Curaj!

Împreună pentru România Educată, foto Dragoș Asaftei

[i] Taleb, Nassim Nicholas – Skin in the game, 2018

 Vă mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *