Femei care sunt Lumină

Femei care sunt Lumină

Unele dintre muzele mele s-au așteptat să scriu despre ele. Altele nu.

Unele dintre muzele mele sunt în apropierea mea, familie, colaboratori și tot așa. Altele nu. Majoritatea dintre ele sunt însă reprezentantele unui grup mai mare de femei, care au atribute asemănătoare.

Eu sunt cea privilegiată că le cunosc și că pot să îmi traduc, într-o învățătură valoroasă pentru mine, ceea ce înțeleg din felul lor de a fi.

Câteodată ezit să scriu explicit pentru că, uitându-mă, cu ochii mei, la ceea ce văd în jurul lor, mă gândesc că s-ar putea să nu li potrivească gestul meu. Sunt convinsă că voi rata poate, în interiorul celor 40 de zile, femei importante pentru mine. Recunosc că mă risc și îmi păstrez privilegiul de a mai scrie astfel de texte și mai spun că niciuna dintre ele nu a fost avertizată dinainte…

Cum nici Mariana nu a fost.

Cuvintele scrise despre Maria Gheorghiu au generat nuanțe diferite de reacții.… Citeste mai mult

Etichete: , ,

Furia unei ongiste

În povestea mea cu Maria, de fiecare dată blândă și generoasă cu mine, a existat un moment ciudat, cauzat de un ”like” dat fără mare atenție. Am rumegat acel moment și încă o mai fac, nefiindu-mi clar dacă sunt supărată pe mine, sau pe contextul creat. Dar mărturisesc că nu mi-a plăcut de mine – ar fi trebuit să fiu mai clară…

Am auzit-o ultima dată în public pe Maria la Romanian Business Leaders’ Summit, în panelul dedicat educației, vorbind despre furie. Am auzit-o de multe ori vorbind, am avut conversații cu sens, repetate, în ultimii trei ani. Dar pasiunea cu care a vorbit în martie a.c. despre furia ei, despre cum funcționează aceasta ca motor pentru acțiune, pentru activism, m-a lăsat cu întrebarea dacă ”furia” este mai degrabă o emoție pozitivă sau negativă?

Asociația OvidiuRo, Maria, dar și Leslie, au fost aproape de proiectul Coaliției chiar înainte de a exista el.… Citeste mai mult

Etichete: , , , ,

Diana credinței.

Coaliția pentru Educație a adus împreună câteva femei remarcabile, care pot fi subiectul provocării mele (reamintire: 40 de texte despre 40 de femei care m-au inspirat). Am scris deja despre Simona, am mai scris și fără să numesc direct. Astăzi voi scrie despre Diana, povestea noastră și lecțiile ei.

Diana este una dintre cele care conduc sau au condus organizații. Printre toate ong-istele pe care le cunosc sunt câteva care excelează în zona de strângere de fonduri. Câteodată sunt puțin înțelese chiar de către echipele din care fac parte. Însă acest fir narativ referitor la relația dintre cele două responsabilități – (1) să păstreze motivația oamenilor, starea lor de bine și/sau (2) să aibă focus pe obținerea resurselor financiare necesare pentru plata facturilor celor de care se simt responsabili, este altă poveste. Fac însă această mențiune pe scurt: uneori este greu pentru aceeași persoană să le gestioneze pe ambele.… Citeste mai mult

Etichete: , ,

“Profesoara de română”

Eu însămi ar fi trebuit să fiu profesoară de română, de limba și literatura română. Dar pe de o parte m-am îndrăgostit (altă poveste) și, pe de altă parte, am trăit confuzia dintre a avea și a fi, cu scuza vremurilor grele, din punct de vedere economic și financiar – am scris deja în povestea 3/40 despre alegerile tinereții.

Întâmplarea a făcut însă să cunosc, să am în apropiere, câteva profesoare excepționale: Doina, Elena, Otilia, Ioana, Carmen, Monica, Dana și încă mai multe ale căror prenume poate l-am uitat. Au un fel anume acești profesori, aceste profesoare, care se ocupă de cuvinte, de alcătuirea lor în texte.

Dacă aș fi rămas profesoară mi-ar fi plăcut peste ani să am integritatea și verticalitatea uneia dintre profesoarele copiilor mei. Este “cea mai profesoară” – nu intră în jocurile de putere, nu se combină cu oameni de calitate îndoielnică, este cu desăvârșire dedicată copiilor ei, elevilor ei, mici sau mari.… Citeste mai mult

Etichete: , , ,

Simonei nu-i poți spune ”nu”.

 

Astăzi scriu despre Simona (David) Crisbășanu. Și ultimii mei trei ani cu ea…

În fapt ne-am intersectat acum mulți, mulți ani, la o conferință de coaching, a celor patru școli care funcționau pe atunci în România. Ea era încă la Adevărul, a fost un fel de șefă la marketing, cred. Pe vremea aceea deja se uita cu atenție la educație și posibilitatea de a interveni. Nu s-a legat nimic atunci între noi două. Dar ea s-a apucat, voinicește, de Zburd – educație prin coaching.

Abia prin 2014 cred că a reușit să mă ”combine”, în contextul întâlnirilor de comunitate Restart în educație. Lucrurile au culminat cu tabăra de la Moeciu, unde lumea din educație, cea bună 😉 își planificase să lucreze pe statutul și actul constitutiv al Coaliției pentru Educație. Acolo s-a stabilit forma de federație și structura de membri formată exclusiv din persoane juridice – ong-uri. Vă spun toate acestea ca să știți cine e ”nașa” mea în proiectul Coaliției, în condițiile în care eu nu eram din grupul care visa de ani buni la acest proiect de coalizare.… Citeste mai mult

Etichete: , , , ,