Un site încâlcit, proiectat acum 10 ani, care are o arhitectură ciudată. Și care e o fotografie perfectă a tăcerii AMPOSDRU din ultimul an. Ați observat că de mai bine de opt luni AMPOSDRU nu a comunicat, transparent ( !?), mai nimic? Plus că, dacă cineva descarcă lista de Instrucțiuni, proiecte, Ordine etc. și încearcă să urmărească conexiunile și determinarile logice, are o certă dificultate. Nu e nevoie de mult investigații. Site-ul este imaginea corectă a performanței manageriale a AMPOSDRU. Este cartea lor de vizită.

2. La nivelul întregii societăți este puțin conștientizată realitatea că, în România, de formare și calificare se ocupă Ministerul Educației, inclusiv de formarea și calificarea adulților;

Ministerul Muncii ar trebui să lucreze cu ”produsele” Ministerului Educației. Singura entitate care pare să facă sens cu munca, la Ministerul Muncii, este ANOFM. Serviciile ANOFM ”se adresează șomerilor și agenților economici” iar ”principalul obiectiv este creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și implicit scăderea ratei șomajului”(v.sursa).  ANOFM implementează politicile de ocupare făcute în Minister. Dna Ministră a Muncii este conștientă că nu poate formula aceste politici la modul ideal, pe materialul prost țesut care îi este livrat de Ministerul Educației? Când OIPOSDRU CNDIPT (def.) și OIPOSDRU MEN (def.) nu performează, aceste două Organisme fiind așezate în baza sistemului viitor de ocupare, cum poate crede că a te limita în evaluare la performanța Organismelor de Intermediere direct subordonate este suficient?

3. Dna Ministră a Muncii recunoaște că execuția, într-un grad adecvat,  a bugetului planificat,  în acord cu indicatorii de program realizați, este o măsură a performanței în management?

Pot să îi confirm dnei Ministru că această înțelegere asupra execuției bugetare este asumată de mai puțin de 10% din ofițerii de verificare din sistem. O experiență autentică în mediul privat oferă consistență afirmației mele: doar în sectorul public par să fie relevante economiile. În fapt, de fiecare dată când apare în executare o economie față de un buget planificat, întrebările corecte ar trebui să fie: ”Cât de mult costă în performanța organizației/instituției această economie?”. ”Ce nu  a livrat instituția la standardele planificate dacă s-a produs această economie ?

4. Dacă există bombe, ar trebui să fie asumate.

Inclusiv să fie lăsate să cadă. Oricât de dureros poate fi. Și ceva îmi spune că eu sau colaboratori ai mei am putea fi afectați. Pentru că ”boala lungă e moarte sigură!”. Și mulți oameni dedicați sunt implicați în aceste proiecte POSDRU și au obosit să aștepte ”mai binele”. O nouă blocare a POSDRU ar fi năucitoare pentru sistem. Iar faptul că sunt  ”ocupați” este important pentru ei,  căci au fost inclusiv o resursă importantă pentru bugetul de pensii administrat de dna. Câmpeanu. O conexiune la care nu v-ați gândit, nu-i așa?

5. Calculul e simplu:

Nu vreau să evaluați cu atenție proiectele implementate pe bune, care chiar au produs efecte și sustenabilitate. Că e dificil, înțeleg. Uitați-vă însă la bugetul neconsumat al POSDRU. Apoi extrageți  40% din această sumă (cheltuieli directe cu salariile) și calculați 35% din rezultatul anterior – pentru contribuțiile către pensii. O resursă simplă, la înde-mâna directă a dumneavoastră. Am înțeles că nu vă place cu ocuparea, da’ măcar pentru pensii ați fi putut să luptați mai mult…

Prescurtări:

POSDRU – Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane

AMPOSDRU – Autoritatea de management al programului de mai sus

ANOFM – Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă

 «Bombele» din POSDRU