Ieri am fost cu fiica mea la atelierul lui Moș Crăciun. Dimineață eram la Bolovani, astfel încât, ca să ajungem în Militari, din Chitila am mers pe centură. Foarte repede la acea oră.

Am lucrat o coroniță minunată, din forme ale mânuțelor ei.

Noi am facut-o din carton verde, cu o funda din hârtie creponată. Ana Sophia a fost fericită. De ceea ce putea ea să facă. De jocul pe care și l-a alcătuit singură. De copii. Am stat acolo trei ore. Trei ore pe care le-am receptat ca fiind un timp cu sens.

Ceea ce a fos însă încântător a fost reacția părinților, reacție asumată și recunoscută. Dată fiind vârsta unora dintre copii era evident că nu aveau răbdare pentru a parcurge tot procesul. Însă părinții aveau. Își doreau și erau implicați și prezenți. Foarte atenți. Recunoscând că pentru ei era relaxant.

Nu voi chestiona acum ”procesul” si nevoia de a-i integra pe copii cât mai mult în activități comune cu părinții.… Citeste mai mult